Denumirea acestui district din Manilla, care este cel de-al doilea mare oras din Philippines, inseamna “intre ziduri”. Aceasta este o porecla foarte potrivita, avand in considerare ca este pazit de catre aceleasi ziduri inca din timpul in care a fost construit in secolul 16, in ciuda distrugerilor oribile si a demolarilor de care a avut parte. Aceasta zona a fost capitala originala a orasului, atunci cand Imperiul Spaniol inca detinea aceste teritorii.
Pe timpul celui de-al doilea razboi mondial, armata imperiala japoneza a invadat Philippine. Manilla a fost o tinta foarte precisa si a indurat foarte multe distrugeri de pe urma acestui conflict, iar acteva cladiri istorice din interiorul Intramuros, cum ar fi Santo Domingo Church si originala Universitate a Santo Tomas, au fost ravasite si distruse.
Oricum, adevaratele distrugeri au avut loc atunci cand America a luptat pentru a recupera orasul din stransoarea Japoniei. Dupa acest atac, doar 5% din structurile originale au ramas in picioare, iar 40% din zidurile sale au fost transformate in moloz.
In anul 1951, Intramuros a fost declarat monument istoric. Un progres lent a fost facut catre restaurarea acestei zone, incluzand reintoarcerea celor cinci porti originale la gloria de la inceputuri. Oricum, aceste ziduri antice nu pot tine la o parte lumea moderna.
Cateva francize ale Starbucks si McDonald’s au fost infiintate in jurul orasului vechi, iar santurile de aparare din jurul cetatii au fost tramsformate in terenuri de golf. Oamenii de istorie tremura si se cutremura atunci cand se gandesc la ce ar mai putea urma.
E adevarat, poate ca nu se face nimic negativ in zilele noastre referitor la conservarea acestui loc istoric, insa ceea ce s-a intamplat cu foarte mult timp in urma in aceste zone, razboaiele si conflictele, au fost de ajuns pentru a da forma ce este astazi in interiorul Intramuros.