Stratul de zapada ce se formeaza pe solul padurii este mai gros, mai uniform si are o densitate
mai redusa decât în câmpul deschis. În padurile de foioase stratul de zapada mai consistent, aduce prin
topire un aport pluviometric de 1,5-2,0 ori mai mare decât în câmp deschis. În padurile de conifere o
parte din zapada cazuta este retinuta de coronamentul arborilor, de pe coronament este evaporata sau
spulberata de vânt, stratul de zapada format pe sol are grosimi mai mici si în consecinta prin topire va da
o rezerva de apa ce reprezinta doar 65-70% din cea a terenului descoperit. Liziera padurii functioneaza
pentru vânt ca un adevarat sistem de parazapezi, în aceste zone depunându-se zapada troienita adusa de
vânt de pe câmpul deschis din preajma. Stratul de zapada dureaza cu circa trei saptamâni mai mult în
padure decât pe terenul descoperit. Apa din zapada, acumulata prin topire în solul si subsolul padurii
alimenteaza relativ uniform reteaua hidrografica în toate anotimpurile eliminând din regimul hidrologic
inundatiile de primavara si debitele reduse sau chiar secarea vara si toamna. Citeste in continuare