Astmul este acea afectiune cronica a plamanilor care se manifesta prin lipsa de aer, senzatia de apasare in piept, o respiratie suierata ori tuse. Nu este nevoie sa prezentati toate simptomele pentru a putea fi diagnosticat ca astmatic si nici sa le prezentati pe timp indelungat; astmul ne ataca diferit, ceea ce inseamna ca dupa o perioada de cateva zile in care ati prezentat macar un simptom, acesta poate sa dispara pentru ceva timp, iar asta nu inseamna ca nu sunteti astmatic.
In cazul unui plaman neafectat de astm, fluxul de aer intra si iese liber din plamani, cu usurinta, atunci cand persoana respira. Daca plamanul este afectat de astm, acest lucru devine mai greu de realizat din cauza inflamarii cailor respiratorii. Acest lucru se intampla cand acestea devin sensibile la schimbarile din mediul inconjurator, ducand la aparitia crizelor astmatice. Cand are loc o criza de astm, peretii cailor respiratorii se umfla, mucusul secretat creste in volum, iar mushii din jurul cailor respiratorii se contracteaza, obturandu-le, impiedicand respiratia normala.
Astmul afecteaza mai mult sau mai putin grav persoanele. Atacurile cele mai fracvente au loc noaptea si in primele ore ale diminetii. Astmul nu se poate vindeca, insa poate fi tinut cu succes sub control, daca sunteti consultat si primiti un tratament pe care sa il si urmati. Astfel, persoanele astmatice pot sa participe la activitati fara probleme, la fel de usor ca o persoana care nu sufera de aceasta tulburare.
In lume se estimeaza ca sunt cam 300 de milioane de oameni care sufera de astm, cifra care a crescut continuu incepand cu perioada anilor 1970. Pe langa factorii genetici care te pot predispune la aceasta tulburare, se considera si mai multi factori externi care te pot afecta, precum mucegaiul, parul de la diferite animale (cel mai des, caini si pisici) sau poluarea.