Daca citesti aceasta postare, inseamna ca ai destul acces la internet si informatii incat sa stii ca exista depresia si cam ce presupune ea: tristete, melancolie, lipsa de somn, scaderea apetitului si a interesului fata de lucrurile care ne faceau candva placere si, in cele mai rele cazuri, sinuciderea.

Se pare ca cel putin doua milioane de romani sunt depresivi, din aproximativ 19 milioane sau cat am mai ramas azi. Lucru care nu este deloc rau, reprezentand un procent mic. Nu la fel de bine o duc Statele Unite, unde, in jur de 10% dintre locuitori au fost diagnosticati cu depresie. In total, in toata lumea, exista peste 350 de milioane de cazuri de depresie. Cifrele sunt, desigur, mult mai mari, in realitate. Foarte multi nu accepta faptul ca sufera de aceasta tulburare, considerand-o o boala pentru cei slabi, care nu-si pot tine sentimentele si emotiile in frau. Acest lucru nu este adevarat, deoarece fiecare reactionam la anumite evenimente si intamplari diferit si suntem, ca atare, afectati diferit de acestea. Daca cineva poate trece peste decesul cuiva, de exemplu, iar cineva se confrunta mult mai mult cu asta, nu inseamna ca este slab.

Altii nu vor sa recunoasca tocmai din cauza acelor oameni despre care vorbeam, temandu-se de stigmatul social. O alta categorie este cea a persoanelor care nu dispun de informatiile necesare pentru a-si da seama ca acel ceva care este in neregula cu ei are, de fapt, un nume, si ca exista tratament pentru asta.

Dintre tarile cu cele mai multe persoane depresive, in primele zece locuri se afla sase state europene din care, surprinzator, cinci sunt printre cele mai dezvoltate: Spania, Franta, Italia, Belgia si Olanda, la care se mai adauga si Ucraina, puternic afectata de razboi.

Romania nu este o tara perfecta, dar se pare ca am invatat sa ne obisnuim cu partile sale proaste si sa o ducem mai bine psihic decat cei din unele dintre cele mai puternice tari ale lumii.