Bazinul Crisului este format dintr-un sistem cu patru rauri mari cu obarsii in M Apuseni, care strabat unitati deluroase si de campie, se unesc cate doua (Barcaul cu Crisul Repede si Crisul Alb cu Crisul Negru) si in final (in Ungaria), ceea ce rezulta din unirea lor se varsa in Tisa; suprafata bazinului este de 25.537 km2 din care 14.880 km2 in Romania; cea mai mare parte a scurgerii se face mai intai primavara (martie-mai), iarna (decembrie-februarie) cand se produc viituri din topirea zapezii si in timpul unor viituri din iunie-iulie; din august si pana in noiembrie sunt debite mici; ea reflecta influenta climatului oceanic dar si a maselor de aer ce vin dinspre M Mediterana (in sud).

Barcaul este in nord, avand izvoare in M Plopis. Isi dezvolta bazinul in Dealurile Crasnei si campie unde este canalizat la fel ca si paraul Ier.

Crisul Repede izvoraste din Depresiunea Huedin, trecand prin Oradea. Are afluenti importanti din M Bihor, Vladeasa si Padurea Craiului. In Romania are o lungime de 148 km, iar debitul mediu la Oradea este de 19,6 m3/s.
Crisul Negru izvoraste de sub varful Bihor, strabate Depresiunea Beius, unde primeste multi afluenti importanti – Crisul Pietros, Valea Rosia – din masivele limitrofe, iar dupa defileul de la Uileac trece prin dealuri si campie spre Ungaria; in Romania are o lungime de 144 km si un debit in campie de 23,6 m3/s.

Crisul Alb are 238 km pe teritoriul Romaniei. Cele mai insemnate viituri care au impus debite extrem de mari au fost in iulie 1932 (890 m3 s) si decembrie 1895 (750 m3/s).

Bazinul Muresului este unul din cele mai mari din sistemul Dunarii (29.767 km2 din care in
Romania 27.919 km2, 766 km lungime din care 718 km in tara noastra).

Scurgerea este complexa implicand situatii caracteristice marilor unitati de relief pe fondul
unei frecvente deosebite a maselor de aer vestice dar si a rolului regional pe care relieful il are
prin pozitie si altitudine in dezvoltarea de ascendente sau descendente ale aerului insotite de
caderea de ploi bogate sau extinderea timpului senin secetos. Elementul comun tuturor compo-
nentilor il reprezinta apele mari de primavara si scurgerea minima de la finele verii si din toamna.

In vest intervin viituri de iarna, impuse de prezenta maselor de aer mediteraneene, apoi la raurile
din Carpatii Meridionali, intarzierea apelor mari de primavara.

Muresul izvoraste din Depresiunea Gheorgheni pe care o strabate de la sud la nord;
realizeaza defileul Toplita-Deda dintre masivele vulcanice Calimani si Gurghiu, traverseaza
Depresiunea Colinara a Transilvaniei. In ultima sectiune trece printre unitati de campie la formarea
carora a contribuit, prin aluvionare intensa. La Alba Iulia, aproape de iesirea din Podisul Transil-
vaniei are un debit de 93 m3 /s. Aportul de ape din Carpatii Meridionali si sudul M Apuseni il
ridica destul de mult incat la Arad ajunge la 154 m3 /s. Cel mai mare debit s-a produs in mai 1970
si a fost la Alba Iulia de 2192 m3/s, care a provocat inundatii si dezastre enorme.
Ariesul este format in munti din Ariesul Mare si Ariesul Mic.

Tarnava este cel mai mare afluent al Muresului (bazin de 3586 km2) cu izvoare in Carpatii
Orientali si varsare la vest de Blaj in culoarul depresionar Alba Iulia-Aiud, unde are un debit la
varsare de 23 m3/s. Este formata din doua rauri insemnate, Tarnava Mica si Tarnava Mare.
Sebesul este un important afluent din C. Meridionali cu o lungime de 93 km si un bazin de
1289 km2, format de paraie ce provin din muntii Sureanu, Lotrului. Are un debit de 8,7 m3/s.
Cerna are un debit mediu, de 3,34 m3/s.