Page 23 of 52

Cum influenteaza padurea clima

august 25, 2015 / admin / 0 Comentarii

Stratul de zapada ce se formeaza pe solul padurii este mai gros, mai uniform si are o densitate
mai redusa decât în câmpul deschis. În padurile de foioase stratul de zapada mai consistent, aduce prin
topire un aport pluviometric de 1,5-2,0 ori mai mare decât în câmp deschis. În padurile de conifere o
parte din zapada cazuta este retinuta de coronamentul arborilor, de pe coronament este evaporata sau
spulberata de vânt, stratul de zapada format pe sol are grosimi mai mici si în consecinta prin topire va da
o rezerva de apa ce reprezinta doar 65-70% din cea a terenului descoperit. Liziera padurii functioneaza
pentru vânt ca un adevarat sistem de parazapezi, în aceste zone depunându-se zapada troienita adusa de
vânt de pe câmpul deschis din preajma. Stratul de zapada dureaza cu circa trei saptamâni mai mult în
padure decât pe terenul descoperit. Apa din zapada, acumulata prin topire în solul si subsolul padurii
alimenteaza relativ uniform reteaua hidrografica în toate anotimpurile eliminând din regimul hidrologic
inundatiile de primavara si debitele reduse sau chiar secarea vara si toamna.

Vântul îsi diminueaza viteza în interiorul padurii în functie de densitatea arborilor, compozitia
floristica a padurii, vârsta arborilor etc. Spre exemplu într-o padure de stejar atenuarea maxima a vântului
are loc la 220-240m fata de liziera, iar într-o padure de molid la 34-40 m distanta de liziera. În ambele
situatii la distantele amintite viteza vântului se diminueaza cu 98,5-99% fata de cea din câmpul deschis.

Padurea are un rol climatologic benefic care se resimte, pe arii mai mari sau mai mici, în masuri
diferite, asupra tuturor elementelor climatice, componentelor mediului si asupra societatii omenesti.

Însa rolul climatogenetic al padurii si al vegetatiei în general este local si limitat. Dar destelenirile si
defrisarile au un rol climatologic negativ si cu toate ca nu introduc schimbari climatice rapide si semnificative,
cercetarea lor mai profunda ar arata ca efectul lor cumulat este unul imperios de luat în seama.

Plecarea medicilor romani din tara

august 24, 2015 / admin / 0 Comentarii

Exodul medicilor din Romania este o problema inca de la inceputul anilor 2000. Plecarea masiva a cadrelor medicale pentru a profesa in alte tari constituie o problema majora pentru societatea romaneasca. Aceasta nu afecteaza Romania doar pe plan economic, ci si social.

Problema exodului cadrelor medicale este abordata in numeroase publicatii. Una dintre acestea este cea a lui Christine Wiskow, “ Health workers migration flows in Europe: Overview and case studies in selected CEE countries – Romania, Czech Republic, Serbia and Croatia “ In cadrul acestui articol aflam care sunt factorii care determina cadrele medicale sa isi paraseasca tara de origine pentru a profesa in strainatate. “ In multe studii si publicatii, salariile mici, conditiile proaste de munca si lipsa oportunitatilor profesionale au fost identificate ca push factors, in timp ce cererea pentru cadre medicale profesioniste in tarile de destinatie in combinatie cu o plata mai buna, conditii de munca mai bune si oportunitati de dezvoltare profesionala au fost catalogate ca fiind pull factors. Alte circumstante care pot declansa intentia de migrare includ situatiile de angajare si de securitate, precum violenta la locul de munca, o economie instabila sau o situatie politica instabila, sau un risc crescut de expunere la boli infectioase, HIV/SIDA.”

Multe cadre medicale au ales sa plece odata ce am aderat la Uniunea Europeana. Medicii si celelalte cadre medicale au profitat de oportunitatile oferite statelor membre de catre Uniunea Europeana. Aceste oportunitati implica o mai usoara mobilitate a fortei de munca, cat si angajamente bilaterale intre statele din care provin cadrele medicale si statele gazda.

Fiind vorba de un numar foarte mare de cadre medicale plecate, putem spune ca ne confruntam cu un adevarat proces de “brain drain”: “ Aceste valuri migratorii au fost numite “brain drain” bazandu-se pe efectul daunator asupra tarilor sursa, datorita pierderii de cadre medicale calificate.” Se estimeaza ca din momentul aderarii in U.E si pana in prezent, au plecat peste 15.000 de cadre medicale, din care s-au intors in tara doar 624.

Pe langa aceste 15.000 de cadre medicale plecate, ii mai adaugam si pe cei plecati dinainte de 2007. In conditiile in care, la ora actuala, se estimeaza ca in Romania exista doar 40.000 de cadre medicale, putem sa concludem ca acest exod nu este unul avantajos pentru statul roman.

Plecarea masiva a medicilor are si un efect negativ din punct de vedere economic. Multi dintre medicii care aleg sa plece sa profeseze in alta tara sunt studenti care au invatat foarte bine pe parcursul anilor de facultate si urmeaza sa isi faca rezidentiatul in alta tara. Acestia, de cele mai multe ori, sunt cursanti la buget, nefiind nevoiti sa isi plateasca scolarizarea. Luand in considerare taxele de scolarizare a Facultatilor de Medicina publice din tara ( UMF “Carol Davila” din Bucuresti, UMF Targu- Mures, Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu, UMF Craiova, Universitatea “Ovidius” din Constanta, UMF ”Gr. T. Popa” din Iasi, UMF Timisoara), ajungem la o medie a taxei de scolarizare de aproximativ 7.550 de lei pe an.

Factorii climatogenici

august 21, 2015 / admin / 0 Comentarii

Factorii climatici au o actiune complexa si simultana, unul sau altul putand juca un rol
climatogen mai mare sau mai redus, si prin aceasta, poate sau nu, sa imprime o anumita caracteristica
climatului unei regiuni.

Factorii radiativi au rolul hotarator, in lipsa lor, celelalte categorii de factori climatogenetici neputand
nici macar sa existe cu acest statut. Ei sunt reprezentati de totalitatea fluxurilor radiative care
strabat atmosfera.

Factorii fizico-geografici, in ansamblul lor, se identifica cu varietatea insusirilor suprafetei terestre,
active. Tipul si caracteristicile acesteia, determina modificarea efectelor calorice ale razelor solare,
influentand procesele fizice ce se petrec in atmosfera, fara a le perturba periodicitatea determinata de
miscarile Pamantului in jurul propriei axe si in jurul Soarelui. Apa, uscatul si relieful sunt considerati
factori climatogenetici fizico-geografici principali. Varietatea structurii petrografice, invelisul de zapa2
da si gheata, vegetatia si solurile, sunt factori fizico-geografici secundari, a caror actiune se desfasoara
subordonat celor principali.

Factorii dinamici modifica permanent, printr-un transfer continuu intre diverse arii, energia calorica
si umiditatea de la suprafata terestra, activa. Totusi, actiunea lor climatogenetica, echivaleaza cu cea
a altor factori principali ai climatului. Curentii circulatiei atmosferice transporta in diferite directii masele
de aer cu caracteristicile lor calorice si higrometrice, imprimand timpului si climatului regiunilor
peste care se deplaseaza alte caractere, decat cele care ar lua nastere exclusiv sub influenta factorului
radiativ si al suprafetei active. Circulatia atmosferica isi exercita actiunea climatogenetica complexa si
prin intermediul fronturilor atmosferice si al perturbatiilor frontale (ciclonii si anticiclonii mobili), in
cadrul carora se efectueaza schimburi de caldura si de umiditate intre diverse regiuni.

Un rol asemanator cu al circulatiei atmosferice au si curentii oceanici, influenta lor termica
manifestandu-se atat asupra zonelor de litoral, cat si asupra unor zone mai indepartate, prin masele de
aer de deasupra lor, ce au caracterul termic influentat de caracteristicile termice ale curentilor, mase de
aer ce pot ajunge la mari distante de tarm in interiorul continentelor. Aceste mase de aer in general
umede influenteaza nu numai umiditatea, dar si precipitatiile zonelor afectate. Factorii dinamici sunt cei
raspunzatori de variatiile neperiodice ale timpului si climei.

Factorii antropici au inceput sa introduca modificari sensibile in valorile si evolutia climei odata
cu ,,era industriala’’ si declansarea ,,exploziei demografice”. Rolul factorilor antropici este bine cunoscut
la scara locala, dar este controversat cand este vorba de modificarile climatice la scara regionala
sau globala. Un aspect legat de factorii antropici este de necontestat: impurificarea accelerata a atmosferei
terestre nu poate conduce in nici un caz la ameliorarea climei.

Intre factorii climatogenetici si elementele climatice exista raporturi de strasa cauzalitate.

Bazinul Crisului si bazinul Muresului

august 20, 2015 / admin / 0 Comentarii

Bazinul Crisului este format dintr-un sistem cu patru rauri mari cu obarsii in M Apuseni, care strabat unitati deluroase si de campie, se unesc cate doua (Barcaul cu Crisul Repede si Crisul Alb cu Crisul Negru) si in final (in Ungaria), ceea ce rezulta din unirea lor se varsa in Tisa; suprafata bazinului este de 25.537 km2 din care 14.880 km2 in Romania; cea mai mare parte a scurgerii se face mai intai primavara (martie-mai), iarna (decembrie-februarie) cand se produc viituri din topirea zapezii si in timpul unor viituri din iunie-iulie; din august si pana in noiembrie sunt debite mici; ea reflecta influenta climatului oceanic dar si a maselor de aer ce vin dinspre M Mediterana (in sud).

Barcaul este in nord, avand izvoare in M Plopis. Isi dezvolta bazinul in Dealurile Crasnei si campie unde este canalizat la fel ca si paraul Ier.

Crisul Repede izvoraste din Depresiunea Huedin, trecand prin Oradea. Are afluenti importanti din M Bihor, Vladeasa si Padurea Craiului. In Romania are o lungime de 148 km, iar debitul mediu la Oradea este de 19,6 m3/s.
Crisul Negru izvoraste de sub varful Bihor, strabate Depresiunea Beius, unde primeste multi afluenti importanti – Crisul Pietros, Valea Rosia – din masivele limitrofe, iar dupa defileul de la Uileac trece prin dealuri si campie spre Ungaria; in Romania are o lungime de 144 km si un debit in campie de 23,6 m3/s.

Crisul Alb are 238 km pe teritoriul Romaniei. Cele mai insemnate viituri care au impus debite extrem de mari au fost in iulie 1932 (890 m3 s) si decembrie 1895 (750 m3/s).

Bazinul Muresului este unul din cele mai mari din sistemul Dunarii (29.767 km2 din care in
Romania 27.919 km2, 766 km lungime din care 718 km in tara noastra).

Scurgerea este complexa implicand situatii caracteristice marilor unitati de relief pe fondul
unei frecvente deosebite a maselor de aer vestice dar si a rolului regional pe care relieful il are
prin pozitie si altitudine in dezvoltarea de ascendente sau descendente ale aerului insotite de
caderea de ploi bogate sau extinderea timpului senin secetos. Elementul comun tuturor compo-
nentilor il reprezinta apele mari de primavara si scurgerea minima de la finele verii si din toamna.

In vest intervin viituri de iarna, impuse de prezenta maselor de aer mediteraneene, apoi la raurile
din Carpatii Meridionali, intarzierea apelor mari de primavara.

Muresul izvoraste din Depresiunea Gheorgheni pe care o strabate de la sud la nord;
realizeaza defileul Toplita-Deda dintre masivele vulcanice Calimani si Gurghiu, traverseaza
Depresiunea Colinara a Transilvaniei. In ultima sectiune trece printre unitati de campie la formarea
carora a contribuit, prin aluvionare intensa. La Alba Iulia, aproape de iesirea din Podisul Transil-
vaniei are un debit de 93 m3 /s. Aportul de ape din Carpatii Meridionali si sudul M Apuseni il
ridica destul de mult incat la Arad ajunge la 154 m3 /s. Cel mai mare debit s-a produs in mai 1970
si a fost la Alba Iulia de 2192 m3/s, care a provocat inundatii si dezastre enorme.
Ariesul este format in munti din Ariesul Mare si Ariesul Mic.

Tarnava este cel mai mare afluent al Muresului (bazin de 3586 km2) cu izvoare in Carpatii
Orientali si varsare la vest de Blaj in culoarul depresionar Alba Iulia-Aiud, unde are un debit la
varsare de 23 m3/s. Este formata din doua rauri insemnate, Tarnava Mica si Tarnava Mare.
Sebesul este un important afluent din C. Meridionali cu o lungime de 93 km si un bazin de
1289 km2, format de paraie ce provin din muntii Sureanu, Lotrului. Are un debit de 8,7 m3/s.
Cerna are un debit mediu, de 3,34 m3/s.

Reteaua rutiera din Romania

august 19, 2015 / admin / 0 Comentarii

In anul 2002, drumurile publice totalizau 78 896 km, din care 19 958 km – sosele modernizate. Densitatea medie a retelei rutiere era de 33,1 km/100 km2.

Repartitia teritoriala a cailor rutiere ofera posibilitatea de acces spre toate unitatile geografice, pastreaza paralelismul cu caile ferate si le completeaza in zonele muntoase. Inelele rutiere pericarpatice sunt legate prin 17 retele transcarpatice, dintre care unele se afla la inaltimi mari (in pasul Prislop – 1419 m; Bran – 1240 m; Novaci – Oasa – 1980 m; Transfagarasanul – 2042 m). Podul de la Giurgeni – Vadu Oii (lung de 1450 m, dat in folosinta in 1970, inlesneste legatura cu litoralul Marii Negre. Dupa anul 1970 s-a construit autostrada Bucuresti- Pitesti.

Cele mai importante drumuri nationale sunt:

– Giurgiu-Bucuresti-Oradea-Bors – drum national care face legatura intre Peninsula Balcanica si Europa Centrala;

– Bucuresti-Ploiesti-Roman-Siret (la Roman se desprinde soseaua spre Iasi, pana la Ungheni;

– Bucuresti-Harsova-Constanta-Mangalia (peste podul de la Giurgeni-Vadu Oii);

– Bucuresti-Timisoara (prin Craiova);

– Bucuresti-Pitesti-Ramnicu Valcea-Sibiu-Deva-Arad;

– Timisoara-Satu Mare;

Dintre soselele internationale (europene) care trec prin Romania amintim:

– E60 din Europa Vestica si Centrala (Franta, Germania, Austria, Cehia, Slovacia) – prin Bors-Oradea-Cluj-Napoca-Targu Mures-Sighisoara-Brasov-Bucuresti-Giurgeni-Vadu Oii-Constanta;

– E85 din Polonia, Ucraina – prin Siret-Suceava-Bacau-Adjud-Bucuresti-Giurgiu-spre Bulgaria;

– E70 din Europa Sudica (Italia, Slovenia, Serbia, Croatia, Bulgaria) prin Moravita – Timisoara – Orsova – Drobeta-Turnu Severin – Craiova – Pitesti – Bucuresti – Giurgiu – spre Bulgaria;

– E81 din Europa central-nordica, prin Halmeu (sau Petea) – Satu Mare – Cluj-Napoca – Alba Iulia – Sibiu-Pitesti (unde se intalneste cu E70);

– E68 din Europa central-sudica (Italia, Iugoslavia, Ungaria) – prin Nadlac – Arad – Sebes – Sibiu – Brasov (unde se intalneste cu E60);

– E79 din Europa Centrala, Ungaria – Bors – Oradea – Beius – Brad – Petrosani –Targu Jiu – Craiova – Calafat (si cu bacul peste Dunare spre Bulgaria);

– E87 Tulcea – Constanta – Vama Veche spre Bulgaria.

Barcolog

Page 23 of 52

Cum influenteaza padurea clima

Plecarea medicilor romani din tara

Factorii climatogenici

Bazinul Crisului si bazinul Muresului

Reteaua rutiera din Romania

Recomandari

Categorii

Arhive